Cafeaua ce ne-a adus impreuna


Buna dragilor, 

De cand cu Superblog, mi se pare ca v-am spus atatea povesti din viata mea, cat nu v-am spus in aproape 5 ani de blogging. Si inca mai am cateva de povestit. Astazi o sa va spun o poveste si o sa aflati, conform titlului, despre proprietatile de potiune de iubire ale cafelei. 

Asadar, ne intoarcem in timp cu cativa ani buni. Pesonajele acestei povesti sunt eu si sotul meu, pe atunci incercand sa devina prietenul meu, ca asa era moda. El ma stia de ceva vreme, eu l-am vazut, am facut cunostinta, ne-am placut si am decis sa iesim la un suc, o alta tactica preferata de tinerii de atunci. Am ajuns amandoi la acel local, si am cerut meniurile, sa vedem ce putem comanda. Mr. si-a luat un suc. Eu, sa par mai matura decat sunt (diferenta dintre noi fiind de aproape 4 ani) am decis sa iau o cafea.  Nu va mai zic ca eu uram gustul acestei bauturi, insa in mintea mea de atunci mi s-a parut ca as putea sa il impresionez daca o sa o beau, dand dovada ca maturitate.

Cand chelnerul m-a intrebat daca doresc monodoza cafea, m-a cam pus in impas. Cum adica monodoze? Adica sa imi aduca mai multe cafele mici? Nu, multumesc, eu vreau o cafea boabe, ca din aia se bea si acasa si stiam la ce sa ma astept. Mi-a adus o cafea simpla, cu un plic de zahar si o cutie mica de lapte langa. Tot din dorinta de a impresiona, am decis sa o beau neagra, asa cum vedeam ca prefera actritele preferate de la filmele pe care le urmaream. Am luat o gura de cafea, facand pe interesanta, si in cateva secunde ma apucat o tuse de am ramas fara aer. Era super fierbinte, avea un gust atat de rau, de amar si cu aroma de ars, incat m-am repezit si i-am luat lui sucul din fata, pentru a scapa de acel gust din gura. Mr. a inceput sa rada de mine, spunandu-mi ca eram cu siguranta foarte insetata, fiindca ii bausem tot sucul lui. M-am inrosit si am inceput sa rad, insa asa s-a rostit promisiunea unei urmatoare intalniri, in care sa se serveasca doar suc. Iar cafeaua ramasa am impartit-o in doi, bauta desigur cu lapte si zahar.

Au trecut 14 ani de atunci, si suntem tot impreuna, ba chiar am sarbatorit trei ani de casatorie luna aceasta. Suntem acum amandoi bautori de cafea si cel mai placut moment al zilei este atunci cand bem cafeaua impreuna. Fie ca bem cafea la birou, in pat sau la masa din bucatarie, de fiecare data o bem cu zambetul pe buze, impartind-o de multe ori si amintindu-ne de prima cafea impreuna.

cafea

Voua ce amintiri va invoca cafeaua?

Kiss Kiss.

* Aceasta postare este scrisa pentru proba cu numarul 23 din competitia SuperBlog 2017.

Share:

25 comentarii

  1. Frumoasa poveste...iesirea la un "suc" seamana cu povestea mea sia sotului meu :)))). Succes la concurs!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Felicitari, frumos articol, emotionanta poveste. Noi la un suc am iesit... pe atunci cafeaua era jalnica...

    RăspundețiȘtergere
  3. Si la noi la serviciu se consuma cafea Kafune. E foarte buna, iar cea Intenso e preferata mea.

    RăspundețiȘtergere
  4. Multi ani inainte fericiti si plini de amintiri frumoase pe care sa le depanati in fata unei cesti de cafea. Si eu ador cafeaua si trebuie sa recunosc ca iubitul meu face cea mai buna cafea din lume.

    RăspundețiȘtergere
  5. Frumoasă povestea. Să vă țină iubirea mulți ani de acum încolo, o viață întreagă chiar!

    RăspundețiȘtergere
  6. La multi ani fericiti impreuna! Milioane de cafele si zambete sa va faca viata frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  7. Cafeau imi evoca multe amintiri, este bautura preferata cand ies impreuna cu prietenii undeva, asa ca imi aduce aminte de petreceri, vacante, numai evenimente pozitive si tonice.

    RăspundețiȘtergere
  8. Cafeaua îmi amintește de fostul job și de pauzele de cafea cu colegele mele! Mi-e dor de o cafea, mi-e dor de o cafea cu ele.

    RăspundețiȘtergere
  9. Cafeaua, martora atator inceputuri, dar si sfarsituri, atator secrete pe care le pastreaza fara a divulga nimic. Sunt bautoare moderata de cafea, nu fac abuz dar nici nu-mi pot incepe ziua fara ea.

    RăspundețiȘtergere
  10. Este o cafea foarte buna!Eu care sunt mare iubitoare de cafea...

    RăspundețiȘtergere
  11. Ador cafeaua. Simt ca nu ma trezesc bine dimineata daca nu beau o cana mare de cafea! Pana seara mai beau o cana...dar mai slaba decat cea de dimineata!

    RăspundețiȘtergere
  12. Eu nu mai sunt consumatoare de cafea dar sa stii ca ai dreptate, cafeaua uneste oamenii. E ceva magic cand bei o cafea impreuna cu cineva drag :)

    RăspundețiȘtergere
  13. Eu am inceput sa beau cafea de cand mi-am cunoscut sotul. Asa ca, e clar ce amintiri asociez cu aceasta bautura. Atata ca el e fan cafea neagra, fara zahar sau lapte, iar eu cafea cu lapte, lunga, cremoasa (dar fara zahar).

    RăspundețiȘtergere
  14. Nu prea am amintiri cu aceasta cafea, deoarece noi nu consumam.

    RăspundețiȘtergere
  15. Multe povesti incep la o cafea. :D Frumos articol.

    RăspundețiȘtergere
  16. ,, am decis sa iesim la un suc, o alta tactica preferata de tinerii de atunci.''
    Eu am imbatranit.... acum cum se procedeaza? Te rog sa-mi raspunzi , ca sunt curioasa, nu pot sa dorm in noaptea asta.

    RăspundețiȘtergere
  17. Si eu am urat o buna perioada de timp gustul amar al cafelei. Nici acum n-o beau simpla. O prefer cu lapte, frisca sau orice alt artificiu

    RăspundețiȘtergere
  18. Toata lumea se aduna la birou dimineata in bucatarie sa bea cafea, iar cum mie imi e rau de la miros nu ma duc. Am momente cand ma simt exclusa din grupul asta, dar imi trece repede. Pun mana pe telefon si sun si eu un prieten si astfel trece timpul, ca doar nu am chef sa muncesc cand restul lumii leneveste.

    RăspundețiȘtergere