Ce facem cu batranii pe care i-a uitat familia?
Buna fetelor,
Batranetea este un subiect sensibil pentru fiecare. Bine, recunoastem, toti ne inchipuim la batranete cu fire de argint la tample, inconjurati de o multime de nepoti, care mai de care mai atenti pentru a absorbi toata intelepciunea noastra, traind linistiti si fara griji, nu-i asa? Intr-o lume ideala, asa ar trebui sa stea lucrurile, insa nu de fiecare data lucrurile stau asa cum planuim. Vedem atatea cazuri la televizor de batrani uitati de lume, care nu au mai parasit locuinta de zeci de ani, carora rar le trece pragul cineva si care sufera de singuratate. De multe ori, isi alina singuratatea cu vreun vecin in aceeasi situatie, sau cu vreo pisica, careia ii povestesc, in fiecare seara, amintiri din tinerete sau cu care pune tara la cale pentru a doua zi.
In multe cazuri, familiile acestora sunt plecate peste mari si tari, sa faca un ban cinstit, iar cei batrani au ramas acasa, cu lacrimi in ochi, asteptand cu nerabdare vreun Paste sau un Craciun, poate o data la 3-4 ani, pentru a-si revedea familia. Alti insa sunt bolnavi si au nevoie de ajutor profesional si ingrijire, insa familia ori nu are posibilitatea de a angaja un asistent medical care sa ii supravegheze in permanenta, ori nu gaseste un astfel de ajutor profesional.
Ce este de facut in acest caz? O varianta ar fi un azil de ingrijire batrani. Inainte sa ridicati o spranceana si sa deveniti sceptici, trebuie sa aflati ca lucrurile au evoluat considerabil si aceasta unitate de ingrijire nu mai este ce era candva. Acum puteti gasi institutii private, exact ca cele din strainatate, unde batranii beneficiaza de cele mai bune servicii. Au parte de ingrijire profesionala si permanenta, de persoanal calificat, de conditii foarte bune de trai si de activitati zilnice, menite sa indulceasca ultimii ani de viata.
In plus, se poate oferi ingrijire atat pe termen scurt, cat si pe termen lung, in functie de necesitatile pacientului. Fie ca este vorba de o anumita perioada de timp, in care persoana in varsta nu are cu cine sta, o perioada de covalescenta, de refacere dupa boala sau o perioada indelungata, exista un raspuns pentru fiecare caz. Preturile sunt diferite in functie de nevoile fiecarui batran, iar programul de vizitare foarte lejer, de luni pana duminica, intre orele 08:00-20:00.
Voi ce parere aveti? Sunt azilele de batrani o solutie in acest caz?
Kiss Kiss.
1 comentarii
Imaginea cu batranii inconjurati de multime de nepoti e rupta doar din filmele americane si nu mai e la noi: cand batranul a facut 1 copil care alege sa nu faca copii, de unde nepoti? Cunosc un singur caz cu multi nepoti, un om care a facut si crescut 10 copii, toti cu o viata unita si in armonie. La o nunta s-au adunat toti si zicea batranul: am 75 ani, si am sanse sa ajung la 75 nepoti.
RăspundețiȘtergereCand mamaia a cazut cu fractura si apoi atac cerebral in spital ...nu am avut de ales decat un azil. E mai bine ingrijita ca acasa! dar avem noroc ca stiam pe o ruda ca lucreaza acolo, stim doctor care trece pe acolo, matusa sta aproape etc.
Mai trist e ca am rude din alea certarete pe care nimeni nu le suporta, nu le trece pragul. No, asta e viata, sper ca din asta sa invatam si noi.